English version


ASOCIATIA ROMANA A CARNII

  
Asociatia Românã a
Cãrnii ofera romanilor produse de calitate superioarã, garantate
prin marca ARC
  

    HOME

    BULETIN
       INFORMATIV

    • PROBLEME
       CURENTE

    • CERERI/OFERTE

 

 

 

incarca buletin informativ mai *doc (zip) - 18,5K
:::::::::::::::::::::::::: Download WinRAR


BULETIN INFORMATIV MAI

 

Nimic nou pe frontul carnii
Am obtinut (greu) datele statistice ale productiei industriale pe primul trimestru, vi le-am si expediat si consideram utila o analiza a sectorului carnii în contextul aderarii.
Cifrele anului 2007 arata numai evolutii pozitive: fata de anul precedent, productia a crescut de la simplu la dublu la carnea de vita (39.000, de la 19.000 t) si carnea de porc (de la 100, la 192 mii t) si cu 50% la carnea de pasare (de la 194, la 300 mii t). A fost, de altfel, anul carnii de pasare, în expansiune nu numai la noi, ci si în Europa. Continua tendinta dietetica spre aceasta carne, într-un avans si mai mare în partea estica a continentului, astfel ca producatorii romani îsi pot pune problema iesirii pe piata comuna, chiar daca sunt concurati de industrii puternice cum sunt cele din Ungaria sau Polonia, fara a vorbi de tari cu traditie în export, ca Olanda (cel mai mare vanzator pe piata noastra, Franta. Export masiv în Romania face si Brazilia, în ciuda taxelor vamale exorbitante, ceea ce probeaza o competivitate de neegalat. In plus, SUA fac presiuni intense pentru ca UE sa accepte decontaminarea chimica, în ciuda rezistentei a numeroase state si a protestelor (interesate) ale producatorilor europeni.
Revenind la …statisticile noastre, productia de mezeluri a crescut în volum cu 19% (cel mai mare salt din ultimii ani), valoarea apropiindu-se de 700 mil euro, iar valoarea medie agreata unitara (8.356 lei/kg) fiind 97% din cea din 2006, gratie în primul rand carnii de porc mai ieftine. La conservele din carne, evolutia este inversa, pretul unitar creste cu 10% (7.665 lei/kg), dar productia scade cu 7%.
In ce priveste primele 3 luni din acest an, avand numai date relative la primele 6 din 2007, nu putem compara mere cu pere. Totusi, productiile pe sectoare sunt în limite normale (adica jumatate din ce s-a realizat în semestrul I 2007, chiar 50% în cazul mezelurilor- 63 mii tone, fata de 126). tinand cont ca trim II este mai „spornic” decat primul, putem anvizaja tendinte pozitive si în acest an, atat la carne, cat si la mezeluri.
Preturile arata inflatia adevarata, nu cea visata de politicieni: fata de acum un an, diferitele categorii de carne de vita s-au scumpit cu între 22 si 200%, iar efectele secetei si ale taierilor masive înca sunt de asteptat; carnea de porc cu 10-15%; carnea de pasare cunoaste chiar reculuri de pret, fata de un an anterior exceptional. Mezelurile cresc si ele cu 6%, iar conservele cu 10%, valoarea totala a productiei primului trimestru fiind de 150 mil euro.
Pe categorii, cele mai mari cresteri de pret sunt la: conserve carne pasare (+58%), conserve carne (52), preparate curcan (34), piept porc (24); în timp ce preturile scad la salamul sibiu (-10), alte conserve (-28%), leberwurst (-4%), etc.
Dincolo de aceasta padure de cifre, este evidenta tendinta pozitiva din industria carnii, vestea cea mai buna fiind sporul spectaculos al carnii de porc, unde suntem înca atat de dependenti de importuri. Este semn ca putem fi un actor important pe piata europeana- daca scapam de pesta, adica daca suntem hotarati în ceea ce facem, încetam discutiile savante despre a fi sau a nu fi vaccin si, mai ales, controlam cu adevarat circulatia animalelor si a carnii. Iar în fermele comerciale, vorba lui Lenin: biosecurizati, biosecurizati, biosecurizati!
In afara aviculturii, cresteri importante pot veni din productia de carne vita si carne oaie, cu conditia dezvoltarii fermelor adevarate (fondurile europene vor ajuta consistent) si a schimbarii rapide a structurii raselor. La ambele specii, de secole ne-a interesat în primul rand productia de lapte; acum avem acces la o piata uriasa, care este net importatoare de carne- e pacat sa nu fim noi primii „exportatori”.
Totusi, sa fim realisti: aceste aparente cresteri spectaculoase se datoreaza în buna parte si „albirii” economiei subterane- ceea ce nu e rau deloc! In realitate, expansiunea consistenta a consumului si a productiei de carne si mezeluri depinde în mare masura de puterea de cumparare. Avand în vedere ca un bucurestean îsi poate cumpara cu salariul mediu anual doar 2 metri patrati de apartament, ca „duduie” inflatia, ca dobanzile urca, iar pretul petrolului este pe „cele mai înalte culmi”, nu avem prea multe motive sa ne frecam mainile, cu gandul la puzderia de musterii. Iar ziaristul ce titra „romanii consuma 280 g mezeluri pe zi” facea o mica eroare, un zero în plus…

Ce facem, ce dregem?
Adunarea generala CLITRAVI a fost în Slovenia, prilej de a vedea cat suntem de departe... Dar cu mezelurile stam mai bine ca ei, care importa la greu.
Principalele teme au fost: reforma PAC; revizuirea pachetului de igiena (în timp ce vesticii doresc sa înlocuiasca „scumpii” inspectori veterinari din abatoare- retineti!- cu personal auxiliar al unitatilor, noi o sa ni-i bagam si în propriile birouri, nu numai în fabrici); lipsa competitivitatii productiei europene de carne, în conditiile politicii nerealiste privind OMG si fainurile animale; negocierile OMC si necesitatea liberalizarii comertului mondial; relatia cu retailerii, cu accente acute în Est.
A retinut atentia expunerea prof. Wall, de la EFSA, atacand politica retrograda a inflatiei de inspectii costisitoare, în conditiile în care operatorul este responsabil de ceea ce pune pe piata.

Barierele lui Barnier
Cum ideile proaste circula, iata una de varf. Michel Barnier, ministrul francez al agriculturii, doreste consolidarea autosuficientei alimentare a Uniunii Europene si sa încurajeze grupurile regionale de tari în curs de dezvoltare sa faca la fel. Este o lectie complet gresita ce poate fi trasa din criza alimentara globala.
Pretentia guvernului lui Nicolas Sarkozy de a fi in favoarea reformei agricole este aproape complet specioasa. Paris spune ca doreste reducerea subventiilor agricole, cel putin a celor platite la nivelul UE. Asta, fara indoiala, are legatura cu faptul ca accederea tarilor mai sarace, mai agrariene la UE deranjeaza fermierii francezi care tipa din pozitia privilegiata pe care au avut-o la tata Brussels-ului.
Dar mai vrea si " preferinta comunitara "- nume de cod al mentinerii taxelor vamale absurd de ridicate ale Europei, sau al urcarii lor si mai sus. (O consolare: daca runda Doha esueaza, macar vom sti pe cine sa dam vina.)
Desi publicul este atent mai ales la subventiile Brussels-ului, cel putin la fel de multi bani au fost transferati de la consumatorii europeni catre fermieri prin taxele vamale, care ridica pretul alimentelor interne. Politica Frantei ar mentine sau înrautati asta.
Criza globala alimentara ar trebui de fapt sa fie o buna ocazie de a reforma agricultura, eliminand subventiile fermierilor si protectia vamala si lasand pietele globale sa lucreze împreuna. Dar, desi unele politici merg în directia buna- tarile în dezvoltare reducand tarifele, iar UE renuntand la politica "set-aside" de a plati fermierii ca sa NU produca alimente- multe din raspunsurile politice pe termen lung vor face ca lucrurile sa mearga si mai prost.
Urcarea si mai sus a taxelor vamale e unul dintre ele. Barierele comerciale sunt o descurajare a tarilor în dezvoltare de a investi în productia agricola si în capacitatile de export. Accesul la pietele internationale mareste veniturile fermierilor saraci, adesea cu cateva sute de procente. Taierea acestei surse de venituri releva goliciunea conceptiei Frantei asupra ei însesi, ca o tara careia îi pasa de lumea în curs de dezvoltare.
Autarhia alimentara nu este securitate alimentara. Pentru Africa, marcata de recolte foarte variabile si de o agricultura neproductiva, depinzand în mare masura de ploi, a tinti azi spre autosuficienta este reteta foametei regulate. Imperativa este îmbunatatirea productivitatii fermelor si a capacitatii agricultorilor de a-si duce produsele la piata. A fura pietele de export care ar putea rasplati asemenea îmbunatatiri este profund pervers.
Asta nu e doar o idee proasta. Este una potential letala. Trebuie eliminata.
(Financial Times 28.04.08)

Dietele reduse în sare pot mari riscul bolilor cardiovasculare (BCV), în loc sa îl reduca
Rezultatele unui recent studiu observational din SUA arata ca persoanele care aveau dieta cu cel mai redus continut de sodiu au un risc mai mare de a muri de inima, decat cele care nu îsi restrictionau consumul de sare. Concluzia se adauga unor alte studii recente demonstrand ca nu exista probe certe care sa indice ca consumul ridicat de sare duce la un risc marit de incidente cardiovasculare.
Dietele reduse în sare pot fi primejdioase pentru persoanele sanatoase
O echipa de cercetatori ai Colegiului de Medicina Albert Einstein (New York) au testat ipoteza ca reducerea sodiului este asociata cu o frecventa sporita a BCV. Restrictiile la sodiu sunt recomandate de regula pentru reducerea riscului BCV si a mortalitatii. Nu exista consens stiintific asupra acestei ipoteze. Studii recente ale prof. Michael Alderman, ca si Studiul Rotterdam indica în mod clar ca efectul ingestei de sodiu si potasiu în societatile occidentale este înca de stabilit.
Studiul American, în schimb, observa asocierea consumului scazut de sodium cu mortalitatea crescuta. Dupa ajustarea factorilor commune de risc BCV, rezultatele probeaza ca esantionul de populatie cu cel mai mic consum de sodium avea cel mai ridicat risc de BCV, în comparatie cu cei care aveau cel mai mare consum.
EuSalt (Asociatia Europeana a producatorilor de sare) conclude ca aceste noi descoperiri, alaturi de lipsa consensului stiintific asupra relatiei dintre consumul de sare si mortalitate, trebuie sa fie un avertisment pentru autoritatile sanitare, grabite sa adopte o strategie de reducere a sarii pentru populatia generala. Sunt necesare mai multe cercetari privind efectul pe termen lung asupra sanatatii populatiei.
(CLITRAVI)

Spania- initiative ale guvernului privind obezitatea
Potrivit unui articol reprodus din buletinul AICE, 52,7% din populatia adulta si 27,6% dintre copii sunt fie supraponderali, fie obezi. Jumatate din acestia admit ca nu fac nicio activitate fizica.
Situatia cea mai îngrijoratoare este la copii, cu obiceiuri tot mai sendentare (TV pana la 3 h/zi, plus internet). Alt obicei prost: a sari peste micul dejun (între 2,4 si 7,8%). Pentru a contracara aceste obiceiuri, Ministrul Sanatatii a lansat o campanie la sfarsitul anului trecut: "Trezeste-te, ia-ti micul dejun, mananca sanatos si misca-te!”, aratand un ceas desteptator avand pe cadran fructe, legume, ulei masline, lapte si alte bauturi, sunca, branza si paine prajita.
Micul dejun este una dintre cele mai importante mese, reprezentand 25% din consumul recomandat scolarilor.
Obezitatea a înlocuit fumatul ca amenintare pentru sanatate si ca cheltuieli (5% din bugetul sanatatii).
Se impune revenirea la dieta traditionala mediterraneana, care a fost înlocuita de produse din carne si lapte, prajituri si paste si bauturi zaharate, usor de preparat si consumat, dar cu un nivel energetic ridicat.
(CLITRAVI)

Brussels-ul pretinde ca pretul alimentelor creste mai repede decat ar fi justificat
Numai circa doua treimi din cresterea preturilor alimentelor in Europa pot fi atribuite cresterii costului ingredientelor, declara Comisia Europeana.
Comisarul pentru agricultura, Mariann Fischer Boel, publica cifre care arata ca pretul multor produse a crescut mai mult decat valoarea marfurilor care stau la baza lor. Pretul painii a crescut cu 10% între februarie 2007 si 2008, în timp ce aproape dublarea costului graului în aceeasi perioada ar fi trebuit sa duca o scumpire de numai 3%.
“Energia, transportul si costul muncii s-au scumpit. Dar e posibil ca undeva pe lantul alimentar cineva sa profite din toate astea. Nu tragem concluzii. Doar prezentam fapte”.
Laptele si branza s-au scumpit cu o treime, iar ouale cu 17%. Aceasta ar fi trebuit sa duca o crestere de 12% în supermarketuri, dar scumpirea a fost de 15%. Pretul uleiului de gatit a crescut cu 12, în loc de 8% cat ar fi fost ingredientele. Per total, preturile ar fi trebuit sa creasca cu 5%, nu cu 7%.
Guvernele cauta cai de a controla preturile în urcare care genereaza votanti nemultumiti. In 2005, cei 450 mil locuitori UE au cheltuit 927 md € pe alimente, cea mai mare cheltuiala a familiilor, dupa cea legata de locuinta.
Belgia a ordonat o ancheta asupra faimosilor sai frites (cartofi prajiti). Ministrul economiei noteaza ca, în timp ce pretul cartofilor s-a prabusit cu 25%, pretul unei portii medii de cartofi prajiti a crescut cu 4%. Cei care produc pe cei din urma dau vina pe scumpirea uleilui, energiei si a chiriilor. Inflatia belgiana a atins 4,39%, cea mai ridicata din 1985 si din zona euro.
Retailerii resping acuza ca ei ar profita. “Pretul a tot ce intra într-o felie de paine a crescut, cum ar fi energia, transportul, salariile” spune Richard Dodd de la British Retail Consortium. “Retailerii si-au redus marjele pentru a proteja consumatorii de impactul complet al acestora” (NN: cunoastem, ne dau lacrimile!).
In timp ce unele produse s-au scumpit, altele (carnea, salatele) s-au ieftinit. Potrivit Nielsen, inflatia în Marea Britanie a fost 4%, iar cea pan-europeana 4,4%.
Preturile vor ramane ridicate?
Lucreaza doua forte opuse. Prima este piata, care va tinde sa aduca preturile înapoi, prin cresterea productiei si reducerea cererii. Dar ultima este ceea ce dorim sa evitam, cel putin în cazul saracilor, pentru ca a le reduce consumul un este o solutie, ci un esec. A doua forta este actuala presiune ridicata asupra sistemului alimentar mondial. Aceasta priveste atat cererea, cat si costul productiei. Preturile vor ramane relativ ridicate, la standarde istorice, doar daca pretul energiei nu se prabuseste.
Aceasta ne aduce la întrebarea: ce de facut? Raspunsurile privesc 3 categorii mari: umanitara; comerciala si de politici de interventie; productivitatea si productia pe termen lung.
Punctul important al primei este ca pretul mai ridicat al alimentelor are efecte puternice asupra distributiei, ele afectand cel mai mult pe cei saraci. Asta e valabil atat în cazul tarilor, cat si in interiorul lor. FAO a listat 37 tari care au nevoie substantiala de asistenta, iar Banca Mondiala estimeaza ca foametea va “cuceri” înca 100 mil oameni.
In ceea ce priveste politicile de interventie. Protectia, subventiile si alte asemenea nebunii distorsioneaza agricultura mai mult decat oricare alt sector. si totusi, oportunitatea de a elimina protectia fata de importuri, oferita de preturile mondiale exceptional de ridicate, nu este folosita. În loc de asta, numeroase tari impun taxe la export, fragmentand si mai mult piata mondiala, reducand stimulurile pentru cresterea productiei si penalizand tarile importatoare sarace. In acelasi timp, tarile bogate îsi încurajeaza, daca nu chiar forteaza fermierii sa cultive carburanti, în loc de alimente.
Criza actuala este o ocazie minunata de a elimina aceasta plétora de interventii. Centrarea politica a Rundei Doha pe scaderea nivelurilor ridicate de protectie este irelevanta. Tinta, de fapt, ar trebui sa fie întoarcerea fermierului catre piata, atenuand în acelasi timp efectele preturilor ridicate asupra celor mai saraci.
In sfarsit, mult mai multe resurse trebuie dedicate cresterii productiei pe termen lung. Cheltuieli mai mari în cercetare sunt esentiale, mai ales pentru fermele in conditii aride. Miscarea catre culturile modificate genetic în tarile în dezvoltare este la fel de inevitabila ca cea a statelor bogate catre energia nucleara. Cel putin la fel de importanta va fi utilizarea eficienta a apei, prin preturi reale si investitii. Oamenii se vor opune unora dintre aceste politici. Dar foametea în masa nu e o optiune tolerabila.
Criza alimentara si petroliera din 2008 este un strigat de avertizare. Nimeni nu stie cat vor dura aceste socuri. Dar ele cer schimbari rapide de politici pe tot globul. Trebuie sa alegem între a fragmenta si mai mult pietele mondiale si a le integra, între a ajuta pe cei saraci si a-i lasa sa moara de foame si între a investi în cresterea productiei si a lasa deficientele alimentare sa creasca. Alegerile corecte sunt evidente. Momentul de a le face este acum.
(Financial Times 30.04.2008)

Inflatia alimentara în UE
Un articol special din Meat Demand Trends analizeaza aceasta tema.
In aprilie, pretul alimentelor din Marea Britanie era mai mare cu 6,6 % fata de un an în urma, prin masurare cu Indicele Preturilor de Consum (IPC). Este cea mai mare crestere anuala, de cand acest indice a fost introdus ca masura a inflatiei, in 1997. In martie, inflatia preturilor alimentare fusese de 5,5 %.
Indicii Armonizati ai Preturilor de Consum (HICPs) au fost stabiliti pentru a permite comparatii ale inflatiei între diferitele state membre. HICP sunt seturi de IPC, calculate de statele membre potrivit unei abordari armonizate si unui singur set de definitii. Ei sunt publicati lunar de Eurostat.
In martie, HICP provizoriu general la nivelul UE 27 a fost de 3,7%, iar în Marea Britanie 2,5 %.
Inflatia cea mai ridicata a fost în Letonia, Bulgaria si Estonia.
In ce priveste alimentele, cresterea medie anuala a preturilor a fost (martie) de 6,9 % în UE 27, mai mare decat cea britanica.
Din nou, cele mai mari cresteri au fost în statele membre estice. Cresterea puterii de cumparare a dus anul trecut la cresterea cererii pentru anumite grupe de alimente. In martie, cresterea pretului la produsele lactate a foist în UE mai mare decat la orice alte produse, mergand pana la 15%. Prin contrast, inflatia la carne a fost de doar 4%.
O unitate de masurare a inflatiei care este mai putin susceptibila volatilitatii preturilor este media rulajului pe 12-luni. Aceasta masoara media HICP-urilor din ultimele 12 luni, prin comparative cu cea din 12 luni precedente.
In martie, media rulajului pe 12-luni a cresterii preturilor carnii a fost 3,0% în UE 27.
(CLITRAVI)

Legislatie
MO 292 / 15.04 2008 - Lege 86 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/2007 pentru modificarea si completarea Legii contabilitatii nr. 82/1991
MO 294 / 15.04.2008 - Ordin 552 al ANAF pentru aprobarea modelului si continutului formularului „Declaratie recapitulativa privind livrarile/achizitiile intracomunitare de bunuri”
MO 305 / 18.04. 2008 - Ordonanta de urgenta 42 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Oficiului National al Produselor Traditionale si Ecologice Romanesti
Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianti si consumatori- REPUBLICARE
MO 311 / 21.04. 2008- Ordin 222 al MADR pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/2007 privind reglementarea unor masuri financiare pentru stimularea gradului de absorbtie a fondurilor alocate pentru agricultura
MO 313 / 22.04. 2008 - Hotarare 420 privind aprobarea activitatilor pentru care se acorda sprijin financiar producatorilor agricoli din sectorul de îmbunatatiri funciare în anul 2008, a cuantumului acestuia si a sumei totale alocate fiecarei activitati
MO 313 / 22.04. 2008 - Ordin 34 ANSVSA pentru aprobarea Normei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor privind acordarea de derogari unitatilor care realizeaza produse alimentare ce prezinta caracteristici traditionale de la cerintele mentionate în Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului nr. 852/2004/CE privind igiena produselor alimentare, precum si de stabilire a procedurii de acordare a derogarilor si de înregistrare sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor a unitatilor în care se realizeaza produse alimentare ce prezinta caracteristici traditionale
MO 321 / 23.04. 2008 - Ordin 20 ANSVSA privind aprobarea Normei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor ce reglementeaza conditiile generale si specifice pentru autorizarea laboratoarelor supuse controlului sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor
MO 323 / 24.04.2008 - Ordin 29 ANSVSA pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind masurile generale de prevenire si control al rabiei la animale domestice si salbatice
MO 325 / 24.04. 2008 - Legea nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica-REPUBLICARE
MO 328 / 25.04. 2008 - Ordonanta de urgenta 44 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale si întreprinderile familiale
MO 331 / 25.04.2008 - Ordin 12/209/610/110 al ANSVSA, MADR, MSP, ANPC pentru modificarea si completarea Ordinului nr. 12/173/286/1/124/2006 privind stabilirea limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide în si pe fructe, legume, cereale si alte produse de origine vegetala
MO 332 / 25.04.2008 - Ordin 246 al MADR privind stabilirea modului de implementare, a conditiilor specifice si a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plati directe si plati nationale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent masurilor de agromediu si zone defavorizate
MO .345/05.05.2008 a aparut Ordin 255 al MADR privind modificarea si completarea anexei „Modul de implementare, conditiile specifice si criteriile de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plati nationale directe complementare în sectorul zootehnic, în acord cu reglementarile comunitare în domeniu” la Ordinul MAPDR nr. 295/2007 pentru stabilirea modului de implementare, a conditiilor specifice si a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plati nationale directe complementare în sectorul zootehnic, în acord cu reglementarile comunitare în domeniu.
MO 360 /09.05.2008 a aparut Ordin 36 ANSVSA privind aprobarea Listei standardelor romane care adopta standardele europene si internationale din domeniul sanitar-veterinar si pentru siguranta alimentelor

TOP
 

HOME | CONSILIUL DIRECTOR  | BULETIN INFORMATIV  | PROBLEME CURENTE  | CERERI/OFERTE  | MEMBRII ARC

ASOCIATIA ROMANA A CARNII
B-dul Bucurestii Noi nr. 118, cod 012366, sector 1, Bucuresti ; Tel/Fax: 021 66 77 406 ; 021 66 77 407
E-mail: office@rma.ro

© 2002-2012 ASOCIATIA ROMANA A CARNII. Toate drepturile rezervate. Powered by hrmedia